La manele

La cateva ore dupa ce mi se nascuse mostenitoarea, terminasem cu aprovizionat nevasta cu toate cele trebuincioase si o lasasem sa se odihneasca, mituisem asistentele si medicul, anuntasem 324561 de rude despre cat de copil fain am facut si ma gandeam deja unde, cat si cum voi sarbatori acest prag din viata mea.

Solutie simpla, invit patru prieteni apropiati la mine sa ciocnim un pahar de ceva in cinstea faptului. Fac un scurt calcul: 5 oameni X potentialul omului, 50 de beri ar trebui sa fie suficient. Se face seara, ajung si oamenii – care cu niste beri, care cu o sticla de ceva si ne punem sa ciocnim cate un pahar ca oamenii. Bem toate berile, fumam pe balcon sa nu fie miros de fum in casa peste 3 zile cand ajungea odorul, deranjam cam tot cartierul, doi pica, ramanem trei. Ne suim intr-un taxi si ne indreptam spre “centru'”.

Nefoartefiind toti de acord asupra genului de local in care sa mi se prezinte in continuare felicitarile, am horat, de comun acord, ca un club de manele ar fi cea mai buna idee la ora respectiva. Si am intrat intr-un club de manele.

Nu foarte obisnuiti niciunul din noi cu acest gen de stabiliment, ne-am pus la bar si am cerut 3 shot-uri de tequilla si 3 beri. Doi eram imbracati in chestii gen camasa + sacou, barbieriti frumos etc, al treilea era cam ras in cap cu barba mare si ochelari. Stam noi cateva minute, radem si glumim dar cu coada ochiului observ ca incep barmanii sa vorbeasca mai susotit cu referire directa la noi. Dupa care incep sa sara pe bar shot-uri si beri “din partea casei”. Ma gandesc eu ca s-or fi prins oamenii din glumele noastre ca sarbatorim ceva si s-au gandit sa fie simpatici. Deci barmanii din clubul de manele sa fie simpatici cu niste nou-veniti care nu se integrau nicicum in peisaj. Aia ma gandeam eu ca sunt simpatici.

Mai trece ceva vreme, nu multa, vad ca incep diversi cercopiteci imbracati in trening si cu haur la gat sa se ridice de la mese si s-o intinda. Bah, zic, o fi ora inchiderii, plm. Il rog pe chelu’ nostru sa arunce o privire prin restul clubului sa vada care e atmosfera, daca mai au chestii pe mese. La care omu’ se ridica de la bar si se duce, la propriu, la cateva mese sa vada cine e la masa si ce mai are pe masa. Cu fixat oamenii cu privirea si treburi d-astea dubioase. Vine inapoi, imi da raportul. La care vad ca iar susotesc barmanii, ospataritele susotesc si ele, se mai ridica niste oameni de la mese si o intind.

Intre timp, pe bar tot sareau beri si shot-uri de tequilla “din partea casei”. Astia doi ai mei dansau pe o masa chiar langa bar, moment in care ma gandesc si eu sa fac niste conversatie cu barmanii.

“Bah baieti, mersi de beri si tequille si cafele, da’ care-i faza? De ce nu ma lasati sa platesc?”

…

“Si apropos, de ce tot pleaca lumea? Sper ca nu deranjam nimic.” Si-i fac cu ochiul.

…

“Vine ceva razie? Ha ha ha.”

… ASTA TU SA-MI SPUI! CA TOT TIMPUL NE FACETI SURPRIZE D-ASTEA!

:|