Să ne amintim duminica

…guest post

Nici măcar odată nu m-am gândit că voi ajunge să stau într-o peșteră și să scriu chestii. Dar așa e viața, se cacă pe tine când nici nu te aștepți. Măcar de ar fi o peșteră decentă, gen Peștera Urșilor unde dau oamenii bani să intre sau Peștera Burcișoarei care habar nu am unde e. Dar nuuuu, a trebui să nimeresc cea mai de căcat peșteră din câte există. Peștera Buburuzei. Habar n-am de ce dracu îi spune Peștera Buburuzei pentru că nu sunt buburuze pe aici, doar conserve de pateu, doze de bere și cupe de excavator. Probabil de la petele de pe pereți, nu știu. Oricum, e mai mult o șteră decât o peșteră, nici măcar acoperișul nu e cum trebuie, aseară a plouat și dracu m-a luat înăuntru. Ploua mai rău ca și afară. Atâta mizerie câtă este în peștera mea, o să-i zic peștera mea, că nu-i nimeni atât de prost ca să mai stea în ea să fie și a lui, nu am mai văzut demult la un loc. Parcă toți voluntarii de la Let’s Undoit Romania au deversat toate jegurile aici. Și e plin de vipere. Acum două seri a trebuit să fug până la abeceu să iau niște spray de vipere – Viperanihil parcă îi zice. După ce am scăpat de vipere, foarte bun spray-ul btw, m-au năpădit șobolanii. Iară a trebui să ma duc la abeceu să-mi iau două acvile să scap și de nenorociții naibii de rozători. După ce am scăpat și de rozătoare și de vipere, m-a luat dracu cu acvilele. Cică nu le primește înapoi că-s folosite. Idioții. M-am dus la alt abeceu și am luat niște sodă caustică, bare de fier forjat, formol, fân, nisip și un aparat de sudură și le-am facut ca noi. Acum au colivia lor și le stă foarte bine împăiate. În rest totul e în regulă, mâine mi se termină concediul și mă duc înapoi la București să fiu corporatist până la anul când voi pleca în concediu în mina de uraniu de la Krostîdîi.